Nu am mai facut-o niciodata, dar cand eram pustoaica imi placea foarte mult, insa varianta de cofetarie, acasa nu incercasem. Acum, presata de timp si de caldura, adica nedorind sa coc la cuptor, am incercat si cartofii si mi-au placut mult, atat mie cat si celor carora le-am dus sa guste.
Reteta am adaptat-o dupa cartea Dragăi Neagu, Gospodina si oaspetii familiei, aparuta in 1977 la editura Tehnica. Poate fi si o prajitura de post daca alegeti margarina in locul untului si daca folositi biscuiti simpli, sau orice varianta de biscuiti fara ou si unt stiti ca exista in comert.
Am folosit: 300 g biscuiti Petit Beurre, 100 g de alune macinate, 2 linguri de unt sau margarina, un sirop dintr-un pahar de apa, 5 linguri de zahar si una de cacao plus cateva patratele de ciocolata, cateva linguri de rom, coaja rasa de la o lamaie, o lingura de cacao si o lingura de zahar tos pt tavalit, o mana de visine conservate.
Biscuitii i-am dat printr-o rasnita de cafea, la fel si alunele.
Am facut un sirop din apa, zahar, ciocolata si cacao puse pe foc sa clocoteasca putin, iar dupa ce s-a mai racorit putin am adaugat 5 linguri de rom (sau o fiola de esenta). Am amestecat apoi siropul fierbinte cu biscuitii si alunele.
Am framantat compozitia cu mana si am adaugat untul ca sa pot forma cartofii.
In poza se mai vad cateva bucati de alune care nu s-au macinat :)
Am luat in maini cate o lingura din compozitie, am pus in mijloc cate una, pana la 3 visine, si am format cartofii.
In poza vedeti primul cartofior, pe ceilalti i-am facut ceva mai mari.
Apoi i-am tavalit pe fiecare in amestecul de cacao si zahar, mai multa cacao decat zahar,
iar la urma i-am asezat pe toti in hartii pentru briose.
Seamana cu cartofii adevarati? :) Doar la forma.
Pofta buna!😊😋
Reteta am adaptat-o dupa cartea Dragăi Neagu, Gospodina si oaspetii familiei, aparuta in 1977 la editura Tehnica. Poate fi si o prajitura de post daca alegeti margarina in locul untului si daca folositi biscuiti simpli, sau orice varianta de biscuiti fara ou si unt stiti ca exista in comert.
Am folosit: 300 g biscuiti Petit Beurre, 100 g de alune macinate, 2 linguri de unt sau margarina, un sirop dintr-un pahar de apa, 5 linguri de zahar si una de cacao plus cateva patratele de ciocolata, cateva linguri de rom, coaja rasa de la o lamaie, o lingura de cacao si o lingura de zahar tos pt tavalit, o mana de visine conservate.
Biscuitii i-am dat printr-o rasnita de cafea, la fel si alunele.
Am facut un sirop din apa, zahar, ciocolata si cacao puse pe foc sa clocoteasca putin, iar dupa ce s-a mai racorit putin am adaugat 5 linguri de rom (sau o fiola de esenta). Am amestecat apoi siropul fierbinte cu biscuitii si alunele.
Am framantat compozitia cu mana si am adaugat untul ca sa pot forma cartofii.
In poza se mai vad cateva bucati de alune care nu s-au macinat :)
Am luat in maini cate o lingura din compozitie, am pus in mijloc cate una, pana la 3 visine, si am format cartofii.
In poza vedeti primul cartofior, pe ceilalti i-am facut ceva mai mari.
Apoi i-am tavalit pe fiecare in amestecul de cacao si zahar, mai multa cacao decat zahar,
iar la urma i-am asezat pe toti in hartii pentru briose.
Seamana cu cartofii adevarati? :) Doar la forma.
Pofta buna!😊😋
imi amintsc de aceasta prajitura si stiu ca e foarte buna.mami punea visine din visinata in mijloc :D.
RăspundețiȘtergerepupicei
Noi nu facem visinata, dar trebuie sa fie mult mai buni cartofii cu visine alcoolizate :)
RăspundețiȘtergereduminica placuta, Sarah!
Pe caldura asta si eu am inceput cu duciurile "la rece"!De cartofi uitasem cat sunt de buni...
RăspundețiȘtergereCe dragi mi-au fost cartile Dragai Neagu. Imi amintesc ca aveam una mai pentru copii, unde invatam diverse retete, idei pentru cadouri, ornamente .... super fain!
RăspundețiȘtergere@ TeoBucatar: tocmai de aceea am trecut si eu la bucataria fara foc :) e prea cald afara sa mai stau si in caldura de la aragaz......
RăspundețiȘtergere@ Andreea: cred ca este aceeasi, sau cel putin si asta pe care o am eu are idei de cadouri, meniuri pt masa de logodna, aniversare, masa de nunta, etc. Mi se pare una dintre cele mai bune carti de bucate.
Ce cartofi minunati...!imi plac de mor..salvez reteta si o fac sigur!!! Mersi!!!
RăspundețiȘtergereE si foarte usoara reteta asta, sa stii! Am avut emotii, dar le-am avut degeaba :) O sa-ti iasa, chiar sa o incerci!
RăspundețiȘtergeresigur ai tai sint deliciosi si sanatosi, dar te informez ca nu au nici o legatura cu cei pe care ii cumperi de la cofetarie. Aia sint facuti din toate resturile de la prajituri si torturi nevandute de x zile.
RăspundețiȘtergereNici nu am spus ca ar avea vreo legatura cu aceia. Am spus ca imi placea varianta de cofetarie cand eram mica, pt ca nu facusem niciodata varianta de casa.
RăspundețiȘtergereInsa am cofetar batran in familie si nu mi-a confirmat niciodata ca prajitura cartof ar fi fost facuta din resturi.
nici nu am zis ca are legatura, e foarte foarte buna reteta ta.
RăspundețiȘtergereDin fericire pe vremuri se respectau retetele si calitatea. Acum, am intrat in laboratoare de cofetarii, am vorbit cu mai multi cofetari si asa se face prajitura asta acolo, din resturi congelate, decongelate, rascongelate, etc. Mai nou am auzit ca si cozonacii se umplu cu resturi. Nu spun ca sint toate asa, dar...
Se vede ceva mai sus ce ai scris :)
RăspundețiȘtergereOricum, prajiturile de cofetarie pot fi si cum zici - desi eu personal am o alta parere, dar nu ma afecteaza atata timp cat nu le consum.
Ce surpriză frumoasă...am mâncat de curând prăjitura, e drept, din comerţ, dar o savuram din plin la cantina de la Agronomie acum ceva vreme. Am pus link-ul de la postarea dumneavoastră pe blogul meu: (http://skorpionidae.wordpress.com/2012/05/10/prajitura-cartof/), mi-a plăcut mult prea mult. Vă îmbrăţişez cu drag. Şi vă mulţumesc pentru postare :)) Alexandra
RăspundețiȘtergereAlexandra, te pup! :* Ma bucur ca si tie iti place aceasta prajitura :) Multumesc pt link!
RăspundețiȘtergere