Panforte d'oro, sau panforte di Sienna, dupa numele localitatii italiene de unde provine acest desert. L-am pregatit special pentru proiectul Viva Italia de pe gustos.ro, unde mai am o reteta postata si anume pizza Quatro staggioni.
Reteta aceasta inseamna o prajitura foarte aromata, usor iute (contine piper) oarecum tare, poate chiar crocanta. Eu am vrut sa iasa ceva mai pufos, aromat dar nu iute, asa ca am modificat un pic ingredientele.
Reteta originala: pt 12 portii:150 g ciocolata amaruie, 150 g zahar, 300 ml miere, 200 g faina, 350 g diverse fructe confiate, 450 g de alune/nuci taiate grosier (pot fi diferite tipuri de alune si nuci), coaja rasa de portocala, scortisoara, un praf de piper, o lingura de nuci macinate, zahar pudra pt decor.
Ingredientele mele: 80 g ciocolata cu 85% cacao, 100 g zahar, 150 g alune, 200 g miere, 100 ml apa, 200 g stafide negre, mari, o lingurita de coaja de portocala rasa, 200 g faina, o lingurita rasa de scortisoara, 50 g unt, plus unt pt uns tava, o lingurita rasa de praf de copt, zahar pudra pentru decor.
Metoda nu difera de aceea originala, fireste ca am respectat modalitatea de a o lucra.
Apa si mierea impreuna cu ciocolata rupta bucatele, le-am pus pe foc sa dea in clocot.
Cand au inceput sa fiarba, am dat deoparte vasul si am turnat imediat faina, am amestecat, apoi am incorporat, pe rand, restul ingredientelor.
A rezultat un aluat cremos, moale, dar nu fluid, ci asemanator cu aluatul de ecler. Am pus compozitia intr-o tava rotunda unsa cu unt solid
si am dat la cuptor la foc potrivit cca 50 de minute. Am facut testul cu scobitoarea si am scos tava cand a fost gata lasand sa se racoreasca in tava,
apoi am pudrat cu un strat gros de zahar pudra, am portionat si am servit.
Este un desert specific sarbatorii Craciunului in Italia.
Pofta buna! :)
Reteta aceasta inseamna o prajitura foarte aromata, usor iute (contine piper) oarecum tare, poate chiar crocanta. Eu am vrut sa iasa ceva mai pufos, aromat dar nu iute, asa ca am modificat un pic ingredientele.
Reteta originala: pt 12 portii:150 g ciocolata amaruie, 150 g zahar, 300 ml miere, 200 g faina, 350 g diverse fructe confiate, 450 g de alune/nuci taiate grosier (pot fi diferite tipuri de alune si nuci), coaja rasa de portocala, scortisoara, un praf de piper, o lingura de nuci macinate, zahar pudra pt decor.
Ingredientele mele: 80 g ciocolata cu 85% cacao, 100 g zahar, 150 g alune, 200 g miere, 100 ml apa, 200 g stafide negre, mari, o lingurita de coaja de portocala rasa, 200 g faina, o lingurita rasa de scortisoara, 50 g unt, plus unt pt uns tava, o lingurita rasa de praf de copt, zahar pudra pentru decor.
Metoda nu difera de aceea originala, fireste ca am respectat modalitatea de a o lucra.
Apa si mierea impreuna cu ciocolata rupta bucatele, le-am pus pe foc sa dea in clocot.
Cand au inceput sa fiarba, am dat deoparte vasul si am turnat imediat faina, am amestecat, apoi am incorporat, pe rand, restul ingredientelor.
A rezultat un aluat cremos, moale, dar nu fluid, ci asemanator cu aluatul de ecler. Am pus compozitia intr-o tava rotunda unsa cu unt solid
si am dat la cuptor la foc potrivit cca 50 de minute. Am facut testul cu scobitoarea si am scos tava cand a fost gata lasand sa se racoreasca in tava,
apoi am pudrat cu un strat gros de zahar pudra, am portionat si am servit.
Este un desert specific sarbatorii Craciunului in Italia.
Pofta buna! :)
Deci degetelul s-a reparat daca a construit asa bunatate!
RăspundețiȘtergereNu, Teo, nu s-a reparat, si nu se va repara prea curand..... :) bunatatea a fost facuta acum 3 saptamani, dar sectiunea de deserturi italiene va aparea maine pe gustos.ro, si de aceea am pastrat reteta pt a o posta cat mai aproape de lansarea sectiunii respective pe Viva Italia.
RăspundețiȘtergerecred ca e tare buna prajiturica.si eu as fi scos piperul din calcul ca nu ma impac de nici o culoare cu dulciurile iuti.imi pare rau ca nu s-a vindecat degetul :(
RăspundețiȘtergerepupici
Super buna aceasta prajiturica. Am vazut-o si eu la o cofetarie din Brasov.
RăspundețiȘtergereSarah, asa este, nu cred ca as fi savurat o prajitura cu piper. Nu am mai mancat dulciuri iuti, dar nu as mancat oricum, de mica nu prea suport gustul iute si nu aleg mancaruri picante, decat foarte rar si atunci doar asa, o dâră de iuţeală.
RăspundețiȘtergereP.S. Cu degetul, asta este. Greseli din astea se mai intampla in bucatarie, numai cine nu munceste nu greseste, insa de data asta e ceva mai mult decat "o greseala" care ar fi trecut pana a doua zi, din pacate....
RăspundețiȘtergereFancy, chiar sa stii ca a fost tare buna prajitura. Nu speram, in timpul lucrului, dar produsul final mi-a placut tare mult si mie si mai ales prietenului meu.
RăspundețiȘtergeremmm, pare delicioasa!
RăspundețiȘtergereZazule, incearc-o si tu, e bunicica rau :)
RăspundețiȘtergerePupici!