Tort cuib

Este numele unei prajituri de cofetarie din copilaria mea. Poate ca si azi se mai face in cateva cofetarii, si poate ca si azi, rareori, ea mai are acel gust unic de ciocolata si rom, dulce-dulce de tot. Din pacate prajiturile din comert de azi nu au nici un gust, sunt fade, uneori cu atat mai fade cu cat aspectul este mai reusit.

Blatul l-am facut dupa checul de ciocolata din anii '80, dar am schimbat un pic cantitatile, adica:1 pachet de unt, ( margarina sau 250 g smantana), 200 g zahar, 50 g cacao, 125-130 ml lapte, 4 oua, 250g faina, un pachet de praf de copt, aroma de migdale sau de rom.

Crema: un pachet de unt sau margarina, un pachet de crema de ciocolata si rom dr. Oetker, 150 g zahar pudra (5-6 linguri), 100 ml lapte rece, 25-30 ml rom, sau o fiola de esenta.

Glazura:cele 10 linguri de compozitie puse deoparte de la blat, o ciocolata amaruie cu minim 75% cacao.

Untul, zaharul si cacaoa se pun la foc moale cu laptele sa dea cateva clocote. Se iau 8-10 linguri din compozitie si se pun intr-un ibric de cafea, apoi se lasa topitura sa se raceasca. Intre timp se bat albsusurile spuma si se lasa la rece. Cand s-a racit crema de cacao, se adauga pe rand galbenusurile amestecand pana la omogenizare, apoi faina in ploaie amestecand continuu, praful de copt, esenta de migdale sau de rom, iar la urma albusurile spuma care se incorporeaza usor, de sus in jos. Se pune compozitia intr-o tava de tort sau o tava dreptunghiulara mai mare (eu am una lunga de 40 cm si lata de 28), tapetata cu hartie de copt.

Se da la cuptorul preincalzit cca 45 de minute. Se face testul cu scobitoarea si cand este gata, se scoate tava din cuptor, se mai lasa un pic sa se racoreasca, si se scoate blatul din tava.

Crema: se freaca untul la temperatura camerei cu zaharul pudra pana cand se face cremos, apoi se adauga praful din plicul dr. Oetker. Se mai mixeaza pana se omogenizeaza, dar acum crema va fi foarte groasa. Se toarna laptele si romul sau esenta si se mixeaza din nou. Daca vreti crema mai pufoasa, mai adaugati lapte, daca o vreti consistenta, puneti doar 100 ml de lapte sau chiar mai putin.
Oricum, in acest fel se obtine o cantitate mare de crema, foarte aromata, si care sigur nu se taie.

Impartiti blatul obtinut in 3 - daca vreti il puteti insiropa (300 ml apa si 150 g zahar puse pe foc sa clocoteasca, dupa ce se mai racoreste puneti esenta de rom), eu nu l-am insiropat deloc, pentru ca acest tip de blat este relativ umed - si umpleti blaturile cu crema obtinuta lasand cateva linguri pentru decor.

La urma turnati glazura obtinuta din cele 10 linguri de compozitie lichida scoase deoparte de la blat si o ciocolata amaruie rupta bucatele, totul pus pe foc moale pana se topeste ciocolata. Vreau sa va spun ca in acest mod am descoperit glazura de ciocolata perfecta :) pentru gustul meu.
Intindeti rapid glazura cu lama unui cutit lat sau cu o spatula, apoi dati prajitura la rece minim 3-4 ore.

Inainte de a servi, taiati in triunghiuri si ornati cu cate un moţ de crema pe fiecare portie.

Este o prajitura excelenta, foarte gustoasa si foarte aromata, mai ales daca alegeti romul in locul esentei de migdale, care da o tenta prea amaruie.

Prietenii nostri de familie, pentru care prajiturisem tortul-cuib, au fost deosebit de incantati de ceea ce au vazut si degustat. Si ce placere mai mare poate avea o femeie cand prajitureste, decat sa vada oaspetii răzând cu lingurita din farfurie si ultima dâră de ciocolata ramasa? :))

Ca sa nu mai spun ca domnul D. mi-a cerut imperativ o bucata (da, o BUCATA, nu o portie, pentru el o portie inseamna o biata firimitura din care nu pricepe mare lucru) imediat dupa ce am bagat prajitura la rece, a infulecat-o lacom (offf!) dupa care a cerut un Siofor. :DD (Nu e de râs, totuşi!Cu diabetul nu e de glumit.)

Pofta buna! :)