Am un aragaz de vreo cincisprezece ani. Eu l-am cumpărat, fără să ştiu foarte exact ce caut, şi din întâmplare a fost bun. Dar acum am nevoie de unul nou, cuptorul celui vechi nu mai are acelaşi randament, flacăra este mereu mică, nu ştiu din ce motiv, iar de copt, coace neuniform pentru că uşa cuptorului nu se mai închide etanş. Însă de data asta chiar vreau să-mi fac o listă cu ceea ce îmi trebuie mie la aragaz. Păi să vedem:
- în primul rând vreau să fie o
maşină de gătit pe gaz. Unii zic că este mai ieftin gazul decât curentul electric, însă ideea este că eu aşa m-am obişnuit de ani de zile, şi chiar dacă am avut la un moment dat un cuptor electric la locuinţa de serviciu, și cel puţin când vine vorba de cuptor, prefer să fie pe gaz, pentru că cel electric mi s-a părut că usucă prea tare aluaturile.
- în al doilea rând trebuie să fiu atentă la anumite
dimensiuni. Aragazul meu trebuie să încapă între perete şi chiuvetă. Apoi trebuie să ştiu unde se află orificiul pe unde montez conducta de gaz în aragaz, adică să fie exact acolo unde este acum. La cel pe care îl am a trebuit să vină un domn mai forţos, aşa, pentru că ţeava de gaz era mai jos decât orificiul aragazului, şi a fost nevoie de ceva putere fizică pentru a o îndoi un pic înspre în sus. Problema se putea remedia foarte uşor punând sub aragaz nişte înălţătoare din lemn, dar la nimeni din casă nu ne-a venit atunci această idee. Dacă găsesc un
aragaz cu picioruşe ajustabile, ar fi perfect.
- odată ce aragazul are dimensiunile potrivite locului meu din bucătărie, trebuie să mă hotărăsc dacă să fie cu 3 sau cu 4
ochiuri, deşi pentru nevoile mele 3 ochiuri sunt de ajuns, dar cumpăr şi cu patru dacă aşa se nimereşte. Numărul ochiurilor nu e fix, în cazul meu, însă poate fi, în casele cu familii mai numeroase şi implicit cu mai multe mofturi culinare de bucătărit :)
- un punct important din lista mea de caracteristici pe care trebuie să le aibă un aragaz este
temperatura minimă pe care o poate avea cuptorul. Am auzit că unele aragazuri au un minim de 170 de grade, dar asta, din punctul meu de vedere, este o temperatură medie, eu la 170-180 de grade coc prăjituri. Pentru bezele, de exemplu, trebuie mult mai puţină căldură. Cuptorul ar fi bine să aibă şi un bec interior, ca să văd mai bine dacă prăjiturile sunt pufoase şi aurii, fără să deschid uşa cuptorului de câteva ori pentru asta.
- mai trebuie să aleg un aragaz a cărui suprafaţă se curăţă uşor, iar la urmă rămâne să-mi aleg
culoarea. De exemplu mi-ar plăcea mult unul de inox, deşi sunt obişnuită de ani de zile ca aragazul să fie alb. La urma urmei, culoarea nu este aşa de importantă ca restul caracteristicilor.
Deja o mare parte din ceea ce îmi doresc eu la un aragaz îmi oferă producătorul
Beko şi ştiu asta de la o vecină care are în casă un aragaz
Beko şi este foarte mulţumită de el. Şi dacă tot mă hotărâsem să-mi cumpăr un frigider
Beko, de ce n-aş lua şi un aragaz din aceeaşi marcă? Aşadar, cât de curând mă veţi vedea prăjiturind la noul meu
aragaz marca Beko!
sursă foto 1 - pixabay.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Prin utilizarea acestui formular va dati acceptul ca acest site sa foloseasca si sa stocheze exclusiv pentru comentarii datele personale pe care le introduceti (nume, site sau cont google).